Ce fac cand simt ca imi e greu

Stiu ca se poarta sa prezentam o viata idilica, unde totul e roz si perfect, unde nu ne doare, unde nu avem zile proaste, unde meditam si mergem la yoga ... glumesc, in parte, dar e o gluma cu o doza mare de ironie. Viata are momente bune si momente proaste si, din punctul meu de vedere, e important sa le traim si pe alea bune si pe alea rele asa cum vin. 

A nega ceea ce simti, bun sau rau, nu este deloc o solutie, mai ales daca esti genul care aduni si aduni pana explodezi. Si emotiile mai putin placute, precum durerea si furia, tristetea si altele de acest fel trebuie traite si luate ca atare pentru ca trec ... singura care nu are rezolvare este moartea. Pentru restul avem mereu optiuni, ne putem repozitiona, putem invata sa le gestionam altfel. Si cred ca atunci cand intalnim o astfel de situatie ajuta sa ne intrebam daca peste o luna, sa zicem, lucrul ala va mai avea vreo importanta pentru noi. Daca raspunsul e nu e clar ca nu merita niciun strop din energia noastra.

Sindromul de burnout este unul de care am auzit tot mai mult in ultimii ani si se refera la o stare de epuizare fizica, mentala si emotionala, care este legata de problemele aparute la munca, dar in afara de asta toti suntem stresati si asta atarna mult. Indiferent ca vorbim de probleme personale, de probleme la munca, de frici, de pierderea cuiva, de probleme de sanatate, toate astea sunt lucruri care ne afecteaza. Si unii dintre noi nu vorbim despre ele ... uneori pare mai usor sa ignori, dar pe termen lung ne afecteaza si mai rau, de asta va spun mereu ca e important sa nu uitam sa ne facem mici bucurii in toata nebunia asta care e in jurul nostru.

Nu pot vorbi din experienta personala despre burnout pentru ca nu am ajuns niciodata acolo, nu pot vorbi real nici despre depresie pentru ca nici acolo nu am ajuns desi au fost momente in viata mea dupa ce-am pierdut fiinte pe care le iubeam cand m-am simtit nu tocmai bine si nu pot vorbi nici despre a aduna pana explodezi pentru ca eu spun ... nu o spun de la inceput, insa cand nu mi-e bine verbalizez si spun clar ce nu merge si ce nu imi convine.

Despre ce pot insa sa vorbesc este despre ce fac eu sa raman intr-un echilibru cand totul in jurul meu este sau pare negru, despre cum am ales sa gestionez situatiile extrem de grele in care m-am trezit pusa de multe ori de-a lungul vietii, tot asa cum pot sa vorbesc despre cum aleg sa gasesc ceva bun in orice rahat cu care ma confrunt. Incerc sa invat ceva din tot ce traiesc, incerc sa inteleg, insa uneori nu e de inteles si trebuie sa inveti sa depasesti furia ... care poate sa vina din durere, din neputinta sau din altele.

Viata mea nu e roz, are momente extrem de frumoase si care imi mangaie sufletul, dar are si momente extrem de grele in care ma simt prizionera si in care nu vad solutii. Ce ma ajuta este ca nu intru in panica pentru ca stiu ca mintea imi este cel mai bun prieten, tot asa cum imi poate fi cel mai aprig dusman. Nu pot controla situatiile si lucrurile care se intampla, dar pot controla modul in care reactionez la ele. Si asta incerc sa imi amintesc mereu.

Ziua cand a murit Bella, catelul vietii mele, a fost una dintre cele mai grele zile din viata mea. Au trecut niste ani de atunci si mi-a luat mult timp sa ma vindec (e doar un mod de a spune pentru ca o sa simt golul asta toata viata), am pierdut si alti caini de atunci, am invatat sa ma hranesc cu iubirea si cu ce-am putut sa fac pentru ei, nu sa ma gandesc la ce-am pierdut. Insa sunt zile cand ma loveste puternic dorul si plang, dar ma gandesc ca sunt norocoasa ca am avut legaturi atat de speciale in viata mea si cand ma uit la pozele cu ea zambesc, chiar daca uneori e printre lacrimi.

Muzica este ceva ce-a existat dintotdeauna in viata mea, desi nu am niciun fel de talent si nici ureche muzicala. Ma ajuta sa-mi exprim sentimentele, ma ajuta sa imi linistesc mintea si de multe ori este un semnal cand nu mi-e bine. Sunt obisnuita sa lucrez cu muzica, chiar si atunci cand e nevoie de o concentrare maxima. Insa cand sunt extrem de obosita, ma refer la oboseala mentala, e liniste totala in jurul meu. Si desi apreciez linistea si o aleg de multe ori pentru mine este un semnal ca trebuie sa schimb ceva.

Eu cand imi e greu ma retrag, stiu ca multi oameni din jurul meu nu inteleg asta si iau lucrurile cu totul altfel, insa eu am nevoie de timp cu mine ca sa imi revin. Imi gasesc echilibru in mine, nu imi place sa-mi las probleme si grijile pe umerii altora, asa cum nu-mi place sa vorbesc doar ca sa ma aflu in treaba. Imi fac o cana de ceai (sau imi torn Cola in cana - tot nu m-am lasat, desi aveam alte planuri), imi iau ceva ce ma inspira (Deck of Calm imi place mult) si imi las mintea sa se elibereze de tot ce poate. Iau lucrurile logic, imi dau seama ce pot controla si ce nu si caut solutii sa rezolv. Si daca imi dau seama ca nu pot rezolva ... lucrez cu mine pana accept si sper ca Universul stie mai bine decat mine.

Timpul petrecut cu mine este extrem de important, chiar daca uneori timpul asta nu inseamna si ca sunt singura, insa creez in jurul meu o bula in care fac lucruri care ma relaxeaza. Uneori poate sa insemne 5 minute in care fac ceva pentru pielea mea, uneori poate sa fie o ora de masaj in care nu scot niciun sunet si ma bucur de experienta, uneori poate sa insemne sa stau pe banca cu cateii si sa ma uit la cer, iar uneori pot sa fie cateva ore in pat in care citesc carti care ma fac sa zambesc.

Am observat ca atunci cand sunt extrem de obosita sau mintea mea se plimba aiurea (pentru ca si momentele astea sunt normale si le avem toti) nu sunt atenta la cum ma alimentez si corpul imi spune asta de fiecare data, mai ales atunci cand mananc pe graba si cand imi aduc aminte. Asa ca obisnuiesc sa pun in farfurie ceva ce stiu ca imi place, sa iau o pauza de cateva minute de la tot si doar sa fiu atenta la ce mananc si sa-mi amintesc ca am nevoie de energie ca sa functionez cum trebuie.

 

Mirosul este foarte important pentru mine, sunt anumite arome pe care nu le tolerez deloc (cum e cafeaua) si altele care reusesc imediat sa imi dea o stare de bine. Indiferent ca vorbim de o aroma pentru camera, de un spray pentru corp sau de un parfum aleg in functie de cum ma simt si de ce am nevoie. Nu miroase la fel in toata casa, eu nu folosesc decat rar acelasi parfum 2 zile la rand si sunt momente cand trec de la o extrema la alta. Si e tare bine.

 

Fiecare dintre noi reactioneaza la alti stimuli si are alte placeri, important e sa nu uitam ca inainte de orice suntem responsabili pentru propria fericire si stare de bine si de-abia dupa aia putem sa ajutam sau sa facem lucruri si pentru altii.