Am citit mult in ultimele saptamani, a fost modul in care mintea si sufletul meu si-au acordat scurte pauze de la nebunia care ma inconjoara. Citesc de cand ma stiu si nu cred ca asta e ceva la care voi renunta. Dar intrucat vederea mea s-a deteriorat in ultima perioada incerc sa iau lucrurile incet si sa-mi creez cele mai bune conditii sa ma bucur de lectura. Poate revin la subiectul asta candva ..
Inimi calatoare a fost cumparata impulsiv si nu stiam nimic despre ea, insa instinctul mi-a spus sa o iau si mi-a placut la nebunie. Este o carte pe care am savurat-o cateva seri la rand pentru ca am vrut sa-mi acord timp, nu mi s-a intamplat de mult asta cu o carte. Mi se pare foarte bine scrisa, foarte reala, personaje bine conturate si o lectie buna de viata.
Este o carte care te face sa rezonezi cu personajele, care iti arata ca viata continua si dupa ce pierzi pe cineva drag, o carte care te pune pe ganduri si care iti arata mintea si sufletul, exact asa cum sunt ele. Iti arata ce poate face frica, dar si ce inseamna sa ai curaj sa faci lucrurile pe care ti le doresti. Cred ca e clar ca mi-a placut mult de tot ...
Vara in care m-am pierdut ... mi-a placut si nu mi-a placut. M-a tinut insa in priza pana la final si am fost curioasa cum se termina, dar nu m-am grabit sa o citesc. Citisem niste pareri foarte bune despre ea si cred ca am avut asteptari in ceea ce priveste modul in care o sa simt personajele, realitatea e ca nu le-am simtit deloc si nici nu am rezonat cu ele. Am vazut de la inceput niste tipare de comportament si cumva stiam cum se va desfasura actiunea, cred ca daca o citeam la 20 de ani probabil as fi avut alta parere, insa in momentul asta din viata mea nu mi-a spus mai nimic.
Am sentimente confuze privind Vara iubirii noastre, mi-a placut si am citit-o dintr-o bucata daca pot sa spun asa (cititul ma ajuta mult sa evadez din realitatea mea atunci cand simt ca e prea mult), insa as fi vrut ... nu stiu daca as fi vrut e bine spus, sfarsitul m-a facut sa ma simt si mai departe de personaje. Tine strict de mine si de felul in care vad eu relatiile dintre oameni, e o carte din care poti invata niste lucruri si care te face sa-ti pui niste intrebari. Bine scrisa si iti mentine viu interesul, dar ... e ceva ce nu pot pune in cuvinte.
Mi-a placut mult Ne vedem pe malul lacului scrisa tot de Carley Fortune, am rezonat cu povestea si cu personajele, mi s-a parut ca se leaga tot si nu m-au deranjat deloc trecerile intre trecut si prezent cum am patit-o de multe ori cu alte carti. Cumva a curs povestea si am fost extrem de curioasa sa vad cum se termina, m-am intrebat de cateva ori eu cum as fi procedat si am ramas cu cateva lucruri in minte. A fost o lectura interesanta si atinge si niste subiecte sensibile precum anxietatea, insa nu mi s-a parut ca este atat de evident acest aspect.
Tu ce ai citit recent?
Trimiteți un comentariu