10 ani de blog

La inceputul lunii s-au implinit 10 ani de cand am publicat prima postare pe blog si nu am uitat, insa nici nu am facut mare caz de asta. Nu o sa las insa sa treaca luna asta fara cateva surprize, va spun doar ca am pregatit ceva frumos atat pentru Facebook, cat si pentru Instagram, asa ca daca nu ma urmariti si acolo e cazul sa o faceti pentru ca stiu sigur ca o sa va placa ceea ce am in minte pentru zilele urmatoare. V-am spus mereu ca eu cred ca dar din dar se face rai si ca imi place sa fac surprize si asta am in minte si de data asta.

Blogul mi-a adus multe lucruri bune, m-a invatat si mai multe lucruri, mi-a facilitat accesul spre domenii care ma pasioneaza si m-a ajutat sa ma cunosc pe mine mai bine, sa imi dau seama ce imi place si ce nu, sa stiu mai bine ce sa aleg si unde sa imi consum energia. Cel mai mare castig - asa cum am mai spus-o si cu alte ocazii - sunt oamenii pe care i-am cunoscut prin prisma blogului, insa tot oamenii sunt si cea mai mare dezamagire, dar nu despre asta vreau sa scriu in mod special astazi.

Nu stiu cum se vad din afara astia 10 ani, dar va spun ca drumul asta a fost de multe ori unul care nu a fost numai miere si lapte, insa unul din care eu am ales sa invat. De multe ori trebuie sa renunt la alte lucruri ca sa pot sa fac poze si sa scriu, de si mai multe ori trebuie sa ignor anumite situatii din viata mea si sa incerc sa va prezint lucruri interesante si sa petrec timp informandu-ma si cautand anumite date pentru ca ceea ce imi doresc este sa va ajut sa faceti cele mai bune alegeri. De cele mai multe ori este usor pentru ca imi place ceea ce fac, insa sunt si momente (si nu au fost putine in astia 10 ani) cand mintea si sufletul imi sunt in alte locuri si atunci trebuie sa "trag" de mine sa continui pentru ca mi-am propus sa fiu constanta si sa nu iau pauze.

Viata e cu bune si cu rele si eu ma simt mandra de ceea ce am facut in ultimii 10 ani cu blogul asta, care ramane o parte din mine si un hobby pe care vreau sa-l duc mai departe fara sa ma pierd pe mine si fara sa tradez lucrurile in care cred. In ultimii ani am evitat sa scriu despre anumite lucruri personale pentru ca asa am simtit ca e mai bine, sunt lucruri din viata mea pe care n-o sa le expun niciodata pentru ca nu asta imi doresc, insa sunt alte lucruri de care imi doresc sa scriu si pe care le am in minte in perioada urmatoare.

Nu vreau sa va prezint povesti cu zane, stele si cine stie ce alte nebunii, ci vreau sa intelegeti lucrurile asa cum sunt: ceea ce lasati in mediul online (chiar si intr-un mod anonim) afecteaza in moduri in care nici nu va ganditi. Anul trecut am fost data in judecata si mi s-au cerut despagubiri de 50.000 euro pentru niste comentarii lasate in mod anonim pe blog acum mai bine de 7 ani. De mai bine de un si jumatate sunt tarata prin tribunal aiurea pentru ceva ce nu are absolut nici o legatura cu mine si cu ceea ce scriu eu, lucru pe care l-a confirmat si prima hotarare data in procesul asta care continua pentru ca asa e in Romania: oricine poate da in judecata pe oricine pentru orice si trebuie sa te duci la tribunal, sa pierzi timp si bani angajand un avocat - si nu vreti sa stiti ce onorarii ti se cer cand cineva vede ca se cer 50.000 euro daune - sa te aperi de ceva ce nu ai facut si care (in cazul asta) nu are absolut nici o legatura cu tine, doar pentru ca legea nu il face raspunzator pe cel ce lasa comentarii, ci pe cel ce detine spatiul virtual (din pacate in Romania nu exista nici legi clare pentru mediul online si nu exista nimic concret de care sa te legi).

Nu vreau sa intru in detalii pentru ca mizeria asta m-a facut sa pierd destule nopti, o gramada de bani si de timp in care as fi putut sa fac altceva, ci vreau doar sa atrag un pic atentia asupra rautatilor gratuite care se arunca in mediul online doar pentru ca ne "protejeaza" anonimatul. Astea-s partile mai putine placute, parti de care nu prea auzim si citim pentru ca "trebuie" sa prezentam o viata perfecta pentru ca altfel nu se poate. Dar realitatea este ca nici unul dintre noi nu are habar cu adevarat de ce probleme are sau nu are cel de langa el, de ce incercari are de trecut si de ce il doare sau nu il doare.

Am scris postarea asta zambind si o sa continui sa va povestesc despre parfumuri, creme si produse misto pe care le descopar, o sa continui sa ma intreb de ce unii aleg sa arunce rautati aiurea, o sa ma bucur de cate ori o sa pot face o surpriza, o sa fiu recunoscatoare pentru fiecare om frumos pe care viata mi-l scoate in cale si o sa incerc sa prezint o doza de realitate ori de cate ori o sa pot. Si daca macar un singur om o sa se gandeasca de doua ori data viitoare cand o sa lase un comentariu in mediul online dupa ce-a citit postare asta eu ma declar multumita.

Iar pentru voi, cele ce sunteti alaturi de mine de atatia ani, am o intrebare: care este lucrul care va face sa reveniti si sa ma cititi?