Ganduri de dimineata

Obisnuiam sa scriu mult mai des postari de tip ramble, dar in ultima vreme de cate ori simt sa pun bucati din sufletul meu in cuvinte pe blog ceva ma opreste. Si, desi stiu exact ce ma opreste, tot ma mananca degetele sa impartesc cu voi ganduri si emotii. Dupa care intervine partea rationala a mintii mele care ma calmeaza si-mi spune ca e mai bine sa stau linistita si asa ajung sa nu mai scriu ceea ce imi doresc, iar asta ma frustreaza de multe ori pentru ca simt ca din cauza anumitor lucruri si anumitor oameni ajung sa ma cenzurez si asta este un sentiment care nu imi place deloc.

Nu inteleg obsesia unor oameni de a dea sfaturi atunci cand nu au nici o treaba cu subiectul, asa cum nu inteleg de ce nu se uita fiecare la mizeria din propria curte inainte de a emite pareri si judecati despre viata altcuiva. Intr-o lume in care poti alege sa fii orice iti doresti, de ce naiba sa alegi rautatea in loc sa alegi toleranta si libertatea fiecarui individ? Nu pricep dorinta de a arunca cu noroi atunci cand ai posibilitatea sa intorci spatele si sa ignori orice lucru si persoana care nu sunt pe gustul tau.

Exista atat de multe lucruri frumoase legate de social media, dar in aceeasi masura exista si atatea mizerii. Eu aleg sa iau ce imi place si ce ma inspira, dar asta nu inseamna ca nu mi se strange inima cand vad tot mai des opinii exprimate atat de urat si vulgar. Toti avem o parte intunecata in noi, consider ca face parte din natura umana, ceea ce ne diferentiaza este modul in care alegem ce sa facem cu intunericul din noi. 

Perfectiunea nu exista si nici n-o sa existe vreodata, sa tanjesti spre asa ceva este o mare tampenie din punctul meu de vedere. Singura competitie in care esti este aia cu tine insuti - e normal si mai mult decat util sa vrei sa fii mai bun decat versiunea ta de ieri, asa evoluam. Dar sa te compari cu altcineva sau sa ai pretentia ca altcineva sa traiasca in functie de ce ti se pare tie normal mi se pare o pierdere de timp si de energie. 

Ne-am nascut liberi si avem dreptul sa alegem, sa gresim, sa invatam, sa traim cum vrem. Fiecare dintre noi are o poveste de care ceilalti habar nu au, fiecare dintre noi are traume si probleme de care poate nici nu poate sa vorbeasca (sau de multe ori nici nu poate sa le exprime sub o forma coerenta pentru ca durerea sufoca), fiecare poate alege ce sa traiasca si ce sa experimenteze si nici unul dintre noi nu este obligat sa dea explicatii in fata nimanui, doar pentru ca asa cere societatea.

Tu cu ce ganduri te-ai trezit astazi?