Despre ... superficialitate

Imi doresc de ceva vreme sa abordez subiectul asta pe blog, dar n-am gasit nici timpul si nici starea necesara s-o fac. Si probabil ca n-as fi facut-o nici astazi daca ieri nu primeam un comentariu, care m-a amuzat (amar) si m-a intristat in acelasi timp. Postarea asta e si despre mine, dar e si despre tine, insa e in special despre noi, oamenii, care avem impresia ca le stim pe toate si avem dreptul sa judecam orice misca. 

In ultima perioada am vazut din ce in ce mai des oameni care ii jignesc pe altii, oameni care arunca cuvinte fara sa aiba habar despre ce vorbesc, oameni care sunt atat de superficiali incat mie imi vine sa le dau un dos de palma sa ii trezesc la realitate. N-o sa incerc sa ma exprim cu manusi in postarea asta pentru ca mi se pare ca unele lucruri au ajuns mult prea departe si unii oameni nu mai au limite. 

N-o sa va spun despre Orlando si despre dreptul fiecaruia de-a face ce vrea atata timp cat nu ii lezeasca pe altii, n-o sa va spun despre dreptul oricarui om de-a alege in ce sa creada/ ce sa manance, n-o sa va spun nici despre faptul ca un om nu e vinovat ca se naste intr-un anumit fel, n-o sa va spun nici ca nimeni nu merita sa fie jignit pentru lucruri care nu tin de el/ ea, n-o sa va spun ca e bine sa ne vedem fiecare de gunoiul din propria ograda (care de cele mai mult ori e mult mai mare decat al vecinilor) si sa nu ne mai f... grija altora, o sa va spun doar ca suntem egali si avem aceleasi drepturi.

Si ala negru si ala alb, si ala slab si ala gras, si ala urat si ala frumos, si ala cracanat si ala cu picioare de model, si ala cu nasu' mare si ala cu nasu' perfect, si ala care stie 5 limbi si ala care n-a avut sansa sa mearga la scoala, fiecare dintre noi are dreptul sa traiasca asa cum vrea si sa faca propriile alegeri fara sa fie huiduit la fiecare pas, fara sa i se judece fiecare miscare, fara sa aiba de-a face cu gandirea limitata a unor care nu vad mai departe de propriul nas si care au niste prejudecati de ... tot rahatul.

Nimeni si nimic in lumea asta nu-ti da dreptul sa judeci pe altcineva, nu esti in pielea lui/ ei, n-ai trait ce-a trait el/ ea, habar n-ai cu ce se confrunta zilnic fiecare dintre noi, nu e nimeni obligat sa dea explicatii doar pentru ca un altul/ o alta moare de curiozitate sau are o viata atat de trista incat se leaga de tot ce misca in jur. 

Nu mai presupune ca daca la tine a functionat ceva, va functiona si la altul. Sau ca daca tu faci ceva, toti ceilalti fac la fel ca tine. Suntem diferiti (din fericire), avem nevoi diferite, avem reactii diferite, avem probleme diferite, lasa-l pe fiecare sa-si traiasca viata asa cum vrea, fara sa ii dai sfaturi pe care nu ti le-a cerut (am trecut si eu prin faza asta, m-am vindecat) sau sa emiti pareri bazate pe limitarile gandirii/ experientei tale de viata (si de asta ma fac vinovata uneori, dar lucrez si la asta).

Si mie imi trec prin cap diverse ganduri, de multe ori nu tocmai bune (ca asta ne e natura, asa suntem croiti si de multe ori ne si place asta), am si eu momente cand imi vine sa zic diverse, dar n-o fac. De ce? Pentru ca nu e treaba mea (nici macar atunci cand e vorba de persoane dragi mie) - nici cat, nici cum, nici cu cine si nici de ce. Fiecare e liber sa-si aleaga experientele pe care vrea sa le traiasca (atata timp cat actiunile lui nu sunt pline de venin si nu ataca alte persoane fara motiv) si viata ar fi mult mai usoara daca toti am intelege asta.

Sa ma intorc la superficialitate ... comentariul de care spuneam la inceputul postarii facea referire la faptul ca nu prea se poate ca un om supraponderal sa manance sanatos (sigur mai mananca pe langa, sigur minte, sigur ascunde ceva, sigur sigur ...), nu stiu cat a fost curiozitate si cat superficialitate si nici nu conteaza asta pentru ca nu despre asta vorbim, ci despre faptul ca o persoana cu kilograme in plus nu inseamna automat un om care mananca ca porcu' si fara limite, asa cum nu inseamna ca o persoane prea slaba se infometeaza si tot asa cum nu inseamna ca daca vezi pe strada o fata de 14 ani cu un copil in brate strigi la ea ca e curva. Si exemplele ar putea continua ...

M-am saturat de oamenii care baga pe toata lumea in aceeasi oala, care pun etichete si se cred atotstiutori si isi permit sa jigneasca fara sa gandeasca, m-am saturat de gandirea limitata si de frustrarile unor oameni care cred ca scandalul e cheia succesului. Imi spunea cineva acum ceva vreme ca tin oamenii la distanta ... nu deschid usa nimanui care nu bate la ea si nu vad nimic gresit in asta, e alegerea mea, asa cum e alegerea unora sa se pupe fals inclusiv cu oamenii pe care nu ii suporta si pe care ii toaca cand nici nu s-au intors bine cu spatele. Fiecare joaca rolul pe care il vrea, dar hai sa nu mai fim noi lupii moralisti, care "stiu" tot si fac analiza pe textul inventat de ei. Hai sa incercam sa ne vedem lungul nasului si sa nu mai facem presupuneri doar pentru ca avem prea mult timp liber ... e valabil si pentru mine, si pentru tine.

Tu cand ai tratat ultima data o situatie cu superficialitate? Cand ai spus ultima data ceva despre cineva fara sa gandesti prea mult? Cand a fost ultima data cand cineva ti-a spus ceva si te-a jignit fara motiv? Cand a fost ultima data cand ai simtit ca explodezi de nervi si de frustrare? Dar cand ai facut ultima data o fapta buna fara sa astepti ceva in schimb? Cand a fost ultima data cand ai zambit unui necunoscut? Cand ai spus ceva frumos cuiva? Cand ti-a tresaltat inima de bucurie si de implinire? Ce conteaza mai mult in viata - ura sau iubirea?