Gandul asta il am in minte de ceva vreme ... si cand zic ceva vreme nu ma gandesc la ieri sau acum o luna. M-a fascinat intotdeauna mintea umana, mi-a placut mereu sa descopar ce sta la baza legaturilor dintre oameni, mi-a placut sa trec dincolo de limite, mi-am luat-o in barba de cateva ori, am invatat lucruri importante (de cele mai multe ori), dar intotdeauna relatiile mele au fost intense si in final am preferat sa iau partile bune si sa nu ma gandesc la lucrurile neplacute.
Cand eram pustoaica mi-era greu sa fac diferenta intre pasiune si iubire, de multe ori am vazut oameni in jurul meu care confundau iubirea cu obsesia, de si mai multe ori am vazut relatii care ajunsesera sa fie doar un compromis si nimic mai mult. Am vazut oameni carora le era rau impreuna, dar nu puteau sa stea despartiti si mereu m-am intrebat ce e forta aia care ii tine impreuna desi mai aveau putin sa se omoare.
N-am descoperit secretul si nici n-am facut vreo descoperire uimitoare, inca imi mai pun intrebari, dar mi-am dat seama ca nimeni nu poate sa aiba vreo putere asupra mea daca eu nu ii dau acea putere. Uneori o facem din iubire (sau cel putin asa credem noi), alteori o facem din slabiciune (e mai usor sa dai vina pe alalalt decat sa-ti asumi partea ta de responsabilitate), alteori o facem fara sa ne dam seama si uneori ... ne place.
In ultimele luni mi-am testat teoria (e mult spus, dar v-ati prins voi ce vreau sa spun) si mi-e mult mai bine, cred ca se si simte asta din atitudinea mea. Voi ce parere aveti despre asta?
Frumos scris si spus, dar nu am fost prea mult trecuta prin viata ca sa imi pot da cu parerea...mie nu prea mi-a placut sa imi fac prieteni, sa ma implic intr-o discutie daca nu ja privea...mi-a placut sa stau in banca mea...si bine am facut...Oamenii au 2 sau chiar fete , iar eu prefer sa nu stiu nici una din fetele lor , mai bine asa...cu toate ca de multe ori imi dau seama ce caracter au...te-am pupat
RăspundețiȘtergereUneori nu te poti inchide in carapacea ta, dar daca nu ai asteptari e greu sa te dezamageasca cineva. :)
ȘtergereEu zic asa: adevarat ca trebuie sa dai putere cuiva, pentru a si.o putea exercita asupra ta, insa cateodata iubirea, pasiunea sau de ce nu obsesia ne fac sa ne pierdem ratiunea. Am tras si eu linie de curand. Am avut pasiuni, am avut obsesii. Si o singura mare iubire. Iubirea mea nu a fost si nu e slabiciune sau compasiune. E pur si simplu. Departe momentan, dar amandoi stim ca exista. Sunt linistita acum pentru ca nu ma mai consum, nu plang, nu ma incrunt, pur si simplu vreau doar bine pentru amandoi, asa cum isi vede fiecare binele. Bine iti doresc si tie! Si da, te.am citit schimbata de la un timp, am vorbit noi o data foarte scurt. Iti sade bine asa fata frumoasa! Imbratisari!
RăspundețiȘtergereNu stiu daca are legatura cu pierderea ratiunii, desi recunosc ca uneori se mai intampla si asta. Cred ca avem si o doza de masochism in noi, nu ma refer neaparat la noi doua acum ... si da, inteleg perfect partea cu "e pur si simplu". :)
ȘtergereEvident! Oamenii intra in viata ta atat cat le permiti tu, si daca constati ca nu sunt ok pt tine pur si simplu ii scoti din viata da. Eu am facut chestia asta de multe ori. Daca totusi trebuie sa convietuiesti cu persoanele respective (colegi de serviciu, de exemplu0 trebuie sa-ti impui, diplomat, punctul de vedere, asa incat sa nu se treaca de anumite limite si nici sa nu se adune resentimente pe termen lung. Eu sunt adepta strategiei "ping-pong", folosesc exact acleasi tactici ca si interlocutorul meu, fiecare zice ce are de zis atunci pe loc si daca apare o diferenta de opinii se rezolva atunci pe loc. Dupa care, stergem totul cu buretele. Cel putin din punctul meu de vedere. :)
RăspundețiȘtergereDaca tu stergi cu buretele nu inseamna ca si aia de langa tine o fac si asta se dezvolta frustrarile si apar probleme in timp. Si nici varianta cu nu-mi place te-am scos din viata mea nu e asa simpla uneori pentru ca suntem facuti sa traim intre oameni si nu putem sa dam la o parte tot ce nu ne place. :) Dar pana la urma gasim solutia ... totul e sa vrem.
ȘtergerePai daca se aduna frustrari, da asa e, se aduna, le contracarez exact la fel, dupa modelul de mai susMai este aia cu "eu iert, dar nu uit" care-mi seaca neuronul. Daca nu uiti, inseamna ca nu ierti.
ȘtergerePe mine m-au speriat intotdeauna oamenii care cer prea mult. Ma depaseste pana si ideea de a avea o prietena pe care sa o vad in fiecare zi ,cramponarea ,luarea unei decizii prin prisma altuia. Nu ma intelege gresit am si eu o prietena dar putem sta si luni de zile fara sa vorbim sau sa ne vedem,la fel si cu ceilalti si ma blochez daca cineva ma solicita constant. Eu cred ca doar cine nu tine la el si nu se simte bine doar cu simpla lui prezenta devine dependent de altcineva. Modul in care vad lucrurile m-a adus aici....o casnicie fericita ( am implinit 20 de ani de la casatorie), 2 copii relaxati si foarte apropiati(care au dreptul la intimitate) ,prieteni putini ,restul am stiut sa le dau deoparte fara regret.Bineinteles ca uneori esti pus in fata unor oameni care vor mult dar moto-ul meu este : o data este de ajuns ! Florina A.
RăspundețiȘtergereNu stiu ce-ai inteles din ce-am scris eu, dar nu era vorba de oameni care cer, ci de oameni care cred ca altii le pot controla viata pentru ca le-au dat acea putere. Eu n-am nevoie de nimeni sa ma simt bine, eu ii trag forta din mine, insa ma uit in jurul meu si vad relatii de dependenta care distrug vietii si nu pot sa nu ma intreb de ce. Dar spre deosebire de tine, eu cred in a doua sansa, orice poate gresi, insa a treia nu mai exista, e deja prostie. :)
ȘtergereAm exact aceeasi parere :)
RăspundețiȘtergereSi daca plecam de la presumptia ca cineva are asupra noastra fix atata putere cata ii dam voie/ ii permitem, ma gandesc ca o data ce aflam motivul ( si poate fi bine ascuns ) ptr care facem acest lucru, totul e mult mai simplu. Nu neaparat iubirea e printre aceste motive chiar cap de lista. Ptr ca, de multe ori, folosim cuvantul " iubire " ca pretext ptr una, alta :) ( de exemplu relatiile de dependenta, etc )