Azi e vorba doar de suflet ...

Nu intentionam sa scriu nimic azi, dar imi simt sufletul intr-un fel anume ... ma simt vie si am un zambet cat casa (cum ziceam mai devreme pe Facebook, nu stiu a cui casa, dar e un amanunt fara importanta), asta dupa cateva zile in care viata mea a fost un cosmar. Am avut un weekend urat cu niste experiente pe care nu le doresc nimanui si luni seara am avut probleme cu genunchiul si aproximativ 7 ore am avut niste dureri cum rar mi-a fost dat sa indur si undeva in miezul noptii, durerea a disparut asa cum a aparut. Fara vreo explicatie ...

Asa ca de ieri dimineata am decis ca-s fericita ... si mi-am dat seama ca mintea umana poate amplifica niste sentimente si trairi si ne poate face viata un cosmar daca nu ne controlam gandurile ... in disperarea asta de a avea explicatii pentru tot ce ni se intampla, uitam sa ne bucuram de lucrurile frumoase care ni se intampla. Eu am decis ca n-are sens sa ma complic cu logica cand ma pot bucura de ceea ce traiesc si am de gand sa fac asta de acum inainte fara sa mai incerc sa controlez ceva ...

Si ce daca cineva ti-a gresit candva? Si a facut-o intr-un mod urat? Asta nu te impiedica sa arati ca esti om si ca-ti pasa ... daca un lucru s-a intamplat (fie el bun sau rau) s-a intamplat ca tu sa inveti ceva si sa mergi mai departe avand o noua experienta in spate. Data viitoare vei putea sa reactionezi altfel si sa faci lucrurile mai bine ... si poate vei putea sa apreciezi mai bine un om care merita cand il vei intalni dupa ce ai avut de-a face cu unul care nu era bun de nimic. Sau poate veti invata ca nu merita sa lasi orgoliul sa te conduca si sa te impiedice sa spui sau sa faci niste lucruri doar pentru ca n-ar da bine sau pentru ca "ce-ar zice x daca ar afla ca ..."

Sunt doar bariere ale mintii noastre, piedici pe care ni le punem singuri. Mai devreme am citit undeva ca adevarul doare o singura data, pe cand minciuna doare de fiecare data ... cat adevar e in vorbele astea. De cate ori nu v-ati mintit singuri pentru ca n-ati vrut sa luati un adevar asa cum e? Eu am facut-o de multe ori si am gresit si raul nu mi l-au facut cei din jur, ci eu ... n-am fost in stare sa iau lucrurile asa cum erau si am creat scenarii. Stiu ca toti o facem ... de ce o facem? Ca ne plac problemele, ne place sa avem de ce sa ne chinuim, in loc sa ne bucuram de ceea ce traim, ne gandim ce o sa fie cand ...

Ieri am fost fericita, azi sunt fericita si maine voi fi la fel ... chiar daca am probleme si viata nu e tocmai ceea ce mi-am imaginat eu la un moment dat ca va fi. Depinde doar de mine daca aleg sa ma gandesc la probleme si sa le las sa-mi amarasca sufletul sau daca aleg sa zambesc si sa ma bucur de ce e frumos.

Voi ce ati ales azi? Tristetea sau bucuria?

P.S.: Am vrut sa va las o melodie, dar blogger imi face figuri, asa ca o s-o pun pe Facebook - e vorba de Here I Am a lui Bryan Adams.