Concert de Craciun Stefan Banica

Este al patrulea an in care ma duc la concertul de Craciun organizat de Stefan Banica la Sala Palatului. M-am dus prima data in anul in care a murit tata intr-o incercare disperata de a o scoate pe mama din casa si a o face sa reactioneze la ceva. Si dupa luni bune in care era ca teleghidata, a reusit sa se desprinda de tot si sa traiasca momentul. Si mi-am promis mie ca o sa fac din asta o traditie si o s-o duc in fiecare an la concert. Pana acum am reusit sa ma tin de cuvant.

Stiu ca multi spun despre Stefan Banica ca e arogant si nesuferit si multe alte lucruri mai mult sau mai putin adevarate, insa ceea ce vad eu in sala aia este un om care stie sa faca spectacol. In fiecare an am vazut cum a ridicat o sala in picioare si a facut o mare de oameni sa cante si sa danseze cu el. Oameni de varste diferite, din medii diferite, oameni care pentru 2 ore cat stau in sala aia uita de toate problemele lor si se bucura si traiesc cu intensitate fiecare clipa. Si cred ca de asta avem nevoie toti.

Anul asta sala a fost extra plina (daca pot spune asa) si au fost o gramada de oameni care au stat in picioare numai ca sa vada spectacolul. A cantat in duet cu Madalina Lefter (care a fost invitata si anul trecut si a ridicat sala in picioare), cu Andra (un moment superb - au cantat Time of My Life din Dirty Dancing si am vazut o gramada de cupluri care s-au tinut de mana si se uitau altfel unul la altul) si cu o cantareata de muzica gospel al carei nume nu l-am retinut si impreuna cu care a zbuduit sala (a cantat si muzica populara sa ii arate ca se aseamana cu muzica gospel). Niste momente pline de energie care nu pot sa te lase rece.

Bineinteles ca nu se putea sa nu cheltui niste bani la targul de la intrare. Nu eram eu daca nu cumparam ceva. Mi-am luat 3 feluri de ceai (Firefly, Seductive Orange si Gran's Spicy Cake) de la o firma care are magazin on-line de ceaiuri si accesorii pentru ceai - o sa revin cu detalii dupa ce le incerc si-mi fac o impresie, acolo eram total debusolata de atatea arome care te faceau sa visezi departe - si niste prajituri/ fursecuri de la o doamna care era din Budapesta - sau cel putin asa scria pe bannerul ei - scumpe, dar bune. Si cu greu am rezistat sa nu-mi iau o geanta.

A fost o seara frumoasa si as repeta oricand experienta (va las cu un videoclip scurt in care am incercat sa va arat atmosfera din sala).