Am primit acest tag de la Irina si Iguanitza si am zis ca este o postare buna pentru ziua asta urata (ma streseaza vremea).
In primul rand trebuie sa va zic ca azi sunt "filozoafa" si primul meu instict este sa ma apuc sa scriu ce inseamna fericirea si daca exista, si multe altele de acest gen. Insa am sa ma rezum la a va spune ca e foarte greu sa te simti fericit cand oamenii dragi tie nu mai sunt si trebuie sa traiesti permanent cu gol in sulfet si dor. Dar lasand la o parte lucrurile astea, asociez fericirea cu momentele in care pot sa zambesc din suflet. Ma simt fericita cand:
- ma trezesc dimineata si-mi dau seara ca am o zi buna (ma simt bine, fizic vorbind) si ma voi putea bucura de ce se intampla in jurul meu
- se lipeste Bella de mine si mosuletul de Ricky da din coada si vrea sa se joace si el
- vad un copil razand
- vad un om care se bucura sincer de ceva (si ma refer la lucruri simple, eu nu mai sunt capabila si asta e unul din regretele mele - desi nu sunt omul care traieste cu regrete)
- descopar ca mai exista si oamenii cu bun simt care stiu sa spuna "te rog" si "multumesc"
- ma loveste inspiratia (munca mea implica creatie si cand ma lovesc ideile, intru in transa si pierd notiunea timpului)
- mama are o zi buna si o vad zambind
- pot ajuta pe cineva sa treaca peste o situatie/ problema doar cu cateva vorbe
- fac ce-mi place (si-mi plac multe lucruri si mai ales sa scriu pe blog)
- cei din jurul meu sunt bine
- ma regasesc pe mine (cea de acum cativa ani - ma refer la spirit)
- gasesc putere sa-mi dau seama ca intr-o zi lucrurile vor fi mai frumoase.
Dar mai intai de toate sunt fericita pentru ca traiesc si am posibilitatea sa incerc lucruri noi in fiecare zi si sa experimentez trairi puternice in fiecare moment!
Te inteleg cand spui k nu te mai poti bucura deplin, la fel ma simt si eu fara tatal meu si ma gandesc mereu ca momentele mele de fericire ar fi cu adevarat pline doar daca ar mai fi si el , sa le impartim !
RăspundețiȘtergereCitind articolul tau m-am bucurat si m-am intristat in acelasi timp, ca in povestile cu imparatul care rade cu un ochi si plange cu altul. Am fost ferita de pierderea persoanelor dragi, cel putin irecuperabil, insa am pierdut persoane dragi de-a lungul timpului in alt fel, tot dureros, vazandu-i cum se schimba in ceva de nerecunoscut. Citind articolul, mi-am adus aminte de ei si m-am intristat.
RăspundețiȘtergereM-am bucurat in schimb ca nu sunt singura care se bucura de o floare, de o imagine frumoasa ce mi se arata brusc, de auzul rasetului din suflet al unui copil, nu sunt singura care se extaziaza atunci cand ii place mult ceva. Eu as vrea sa ma intorc la copilarie, as vrea sa pot sa nu traiesc viata asta de adult, in care trebuie sa imi masor cuvintele, in care trebuie sa fiu atenta de fiecare data la orice gest, pentru ca altfel pot fi ranita.
citind raspunsul tau, mi se confirma inca o data ca pana la urma lucrurile mici aduc adevarata bucurie in viata si fac lucrurile sa se miste continuu. Uneori ne ia vartejul problemelor zilnice si, totodata, acaparati fiind de dorinta de a realiza tot mai mult, niciodata multumiti de ce avem sau am realizat deja ...incat la un moment dat uitam de noi, uitam chiar si sa fim oameni si tot zbuciumul acesta ...pana ajungem intr-un anumit punct in care ata se rupe...
RăspundețiȘtergereDesi nu ma pot lauda cu o experienta imensa de viata, am invatat sa nu mai sper la fericirea maxima, ci sa caut franturi de fericire in lucruri mici... sa ma joc cu pisicuta de nici o luna a maica-mii, sa ma trezesc maine cand o fi sa ma trezesc si nu cand suna ceasul, sa-mi faca sotul meu o cana de ceai si sa mi-o aduca la pat, sa am parte de-o carte sau de-un film deosebit, sa primesc sau pur si simplu sa privesc flori, sa vad privirea senina a unui copilas etc.
RăspundețiȘtergereO seara buna!
Stiu cum e sa pierzi oameni dragi si sa ai nopti in care plangi pana adormi. E o tristete infinita de care nu poti scapa niciodata.
RăspundețiȘtergereDar (da, exista un "dar") alaturi de tristetea aia infinita, poate sa creasca si fericirea. Sunt sentimente opuse, dar nu sunt mutual exclusive.
eu sunt fericita cand rade un copil, cand primesc o floare fara a fi neaparat o ocazie, cand ma joc cu gandacelul meu, cand cel mic e gelos daca stau langa tatal lui si vine si ma da la o parte, cand dimineata vad cum rasare soarele (pt ca asta e ora de trezire a baiatului meu), cand mergem in parc si dam de mancare la ratuste, cand mananc ceva dulce si mai ales facut de mana mea, cand ma duc acasa si imi vad mama, cand ma plimb prin orasul natal, cand e o zi cu soare indiferent cat de cald e afara
RăspundețiȘtergere